Reciclarea bateriilor

De curand am citit un articol, mai degraba o invitatie a celor de la Umbrela Verde de a discuta pe blogul lor depre reciclarea bateriilor, despre care stim, probabil, contin o multitudine de substante periculoase.

Se discuta despre locurile unde exista containere, despre faptul ca la sediul Tuborg a fost amplasat un astfel de container (sa ne aducem aminte de Coltul Verde care se ocupa efectiv de reciclarea neoanelor, a aparaturii electrocasnice si acum si a bateriilor) si despre modul in care populatia ar putea deveni constienta de cat de periculoase sunt bateriile lasate in natura.

Am postat acolo un comentariu, aici voi face un copy-paste partial, pentru ca nu vad rostul unui repeat:

"Daca imi amintesc bine, am vazut un container pentru baterii si in Kaufland.

In afara de amplasarea lor in mari companii (imi aduc aminte cu placere de intalnirea bloggerilor din vara lui 2008), un astfel de container ar putea fi pus, asa cum spuneai Alina, in fiecare chioschiulet care comercializeaza baterii. Imaginea de pe cutiile RoRec mi se pare suficient de sugestiva, ar mai fi nevoie de colaborarea patronilor unor astfel de mini magazine.

Personal, folosesc baterii numai la aparatul de fotografiat (la TV ma uit online, deci nu folosesc telecomanda, iar lanterna este pe dinam - astfel ca functioneaza pe baza de energie alternativa).
Am inlocuit bateriile clasice cu acumulatori - pe primii ii am de 3 ani si inca ii mai folosesc.
In acelasi timp, pentru ca intre timp m-am mutat in Italia, aici exista un container mic pentru reciclarea bateriilor in locurile unde sunt amplasate si celelalte containere: de hartie, plastic sau organic.

Dar cred ca vroiati sa discutam si despre cum sa determinam oamenii sa recicleze baterii.
In primul rand, ar trebui sa inteleaga cat sunt ele de daunatoare, daca au ajuns in sol. Aceasta ar putea fi facuta printr-o campanie TV, gen: consumul de sare, zahar si grasimi…

La un moment dat nu o mai auzi, dar cu siguranta, macar la inceput ti-a atras atentia. Si daca atunci cand cumperi baterii, o data cu ele, primesti un mic pliant care iti spune aceste lucruri, atunci probabil ca vei fi mai atent si te vei intoarce cu cele consumate la acelasi magazin, sa le pui in container."

Aceasta ar fi parerea si solutia gasita de mine.

Le tinem pumnii, fac o treaba grozava.

Reciclati, e pentru binele tuturor.

Ploaia care va veni

Stiati ca:

Desi telefonul nu mai e conectat, se consuma electricitate, daca lasam in priza incarcatorul lui? E valabil pt. TV, prajitor de paine etc... tot ce e in priza.

Minuscul consumul, dar ganditi-va cate aparate sunt intr-o casa si cate case sunt intr-un oras si cate orase sunt in lume...

Ninge unde nu cadea fulg de zapada candva

In dimineata aceasta m-am trezit cu un mare zambet pe buze, de fericire ca, desi ma aflu intr-o zona unde nu ninge niciodata, anul acesta nu voi putea spune ca am avut Craciun fara zapada.

A nins cu fulgi mari, cum zicea maica-mea "ca-n Romania".
Si asa este; in sudul Toscanei, la o altitudine de 600 m, a nins ca-n poavesti, cu fulgi mari, "zapada mieilor".
Motiv de bucurie pentru cei ca mine, de putin timp aici si care sunt inca obisnuiti cu verile si iernile noastre.

Totusi, acest fenomen nu este normal, iar asta nu poate sa ma bucure.
In centrul Italiei, a mai nins putin acum 5 ani, iar inainte nu mai ninsese de 20.

Asta demonstreaza, inca o data, ca avem de-a face cu schimbari ale climei si (daca mai aveam noi, romanii nevoie de o confirmare in acest sens, avand in vedere inundatiile din ultimii ani) de faptul ca topirea ghetarilor duce la niveluri mai ridicate de precipitatii si la fenomene stranii, precum acesta.

Un semnal de alarma trebuie tras, acestea nu sunt decat semne pe care natura ni le da pentru ca noi sa intelegem ca trebuie sa o protejam si sa incercam sa poluam cat mai putin.

Vrem sa ne lasam de fumat?

M-am lasat de fumat (nu am renuntat, pentru ca nu am avut nimic de pierdut) acum aproape o luna.

Am mai avut o tentativa in ianuarie a.c., dar atunci nu vroiam cu adevarat sa devin nefumatoare.

De-abia acum imi dau seama de tot ceea ce aduce fumatul si de ce ne e greu sa ne lasam.
Va recomand o carte, m-a ajutat enorm si sunt convinsa ca acum, daca nu as fi citit-o, nu as scrie din pat, ci din bucatarie, fumand o tigara (Allen Carr, "In sfarsit, nefumator").
Desi tentatie exista, nu e asa de greu cum credeam.

Trebuie doar sa ma gandesc la de ce am decis sa devin nefumatoare.

Avantajele colectarii si reciclarii

Avantajele separarii si reciclarii deseurilor sunt:

Economisirea de materii prime, energie si apa

Un televizor poate functiona trei ore iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu. Avand in vedere problemele actuale energetice, pretul din ce in ce mai ridicat al petrolului precum si problema resurselor de apa, e simplu sa vezi cat de utila e reciclarea gunoaielor noastre.

Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decat otelul.

Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confectiona un tricou. Din 50 de PET-uri se poate face un pulover.

Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol. Cum rezervele de petrol sunt epuizabile, ar fi pacat sa nu profitam de reciclarea plasticului.

Reciclarea sticlei economiseste energie electrica si apa.

Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74 si 95 la suta din energia electrica necesara realizarii acelui produs din materii prime.

Zacamintele de fier nu sunt inepuizabile. O tona de otel reciclat reprezinta o tona de minereu de fier economisit. Metalul poate fi reciclat la infinit.

O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.

Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3 000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie.

Un mediu mai sanatos si frumos
Atunci cand putrezeste, hartia emite metan, gaz cu efect de sera, responsabil pentru incalzirea globala. Pe de alta parte, recicland hartia si cartonul, salvam si copaci si economisim si apa.

Pentru extragerea bauxitei, folosita la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substante chimice care otravesc solul si apa. Fiecare tona de aluminiu produs lasa in urma sa o tona de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei.

Pungile de plastic luate de vant sunt nu numai inestetice, dar si daunatoare mediului. Plasticul nu se degradeaza in timp. Trebuie sa luam masuri acum, daca vrem sa nu inotam intr-o mare de sticle si pahare de plastic.

Cu siguranta nu vrei sa stai la picnic printre deseurile altora. Probabil nu vrei nici ca altii sa se gandeasca la tine in termeni deloc magulitori, daca le lasi lor sa stranga gunoaiele pe care le-ai produs la gratarul la care ti-ai invitat toti prietenii, pe malul lacului.

Mai putin spatiu alocat gunoaielor
Potrivit Agentiei Europene pentru Mediu, in Uniunea Europeana, cantitatea anuala de deseuri pe cap de locuitor ajunge la 3,5 tone. Dintre acestea, aproximativ 500 de kilograme reprezinta gunoiul aruncat de fiecare din noi la tomberon. Restul reprezinta deseurile produse in industrie, in constructii etc. Pentru mai multe informatii, acceseaza pagina Agentiei Europene pentru Mediu, la www.eea.europa.eu

Ambalajele reprezinta un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem. Acest lucru inseamna ca la gropile de gunoi din lume o cantitate mare de deseuri o constituie materialele din plastic, hartie, carton si sticla. Prin colectare separata si reciclare, reducem spatiul alocat gunoaielor.

Sursa: http://www.sort.ro

O povestioara - ca sa vezi ce se intampla cu ambalajele pe care le reciclezi

Ce se intampla cu ambalajele colectate?

Ambalajele colectate sunt duse la centrele de reciclare.

Hartia si cartonul sunt sortate pe categorii, in functie de calitatea lor: hartia alba este de calitate superioara, in vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioara iar ziarele si o parte din hartia de birou sunt de calitate medie. Dupa sortare, hartia si cartonul sunt tratate cu un amestec de apa si chimicale, pentru a fi transformate intr-o pasta de celuloza. Un magnet extrage capsele. Pasta este filtrata si “toarsa” intr-o centrifuga cilindrica, apoi este inlaturata cerneala tipografica. Pentru a produce hartie alba, este folosit clor. Uneori, in acest proces este necesara adaugarea unei cantitati de celuloza noua, care sporeste rezistenta si netezimea materialului. Se adauga apa, iar amestecul rezultat este intins pe un ecran ca o sita. Dupa scurgerea apei, rezulta o foaie de hartie, care este presata de role iar apoi este calcata si rulata.

Hartia de birou reciclata ajunge tot pe biroul tau. Cartile de telefon si cartonul se pot transforma in cofraje pentru oua sau in alte tipuri de carton.
Aluminiul este taiat in bucatele si plasat pe o banda rulanta, unde este tratat cu aer fierbinte pentru a inlatura lacul. Este apoi topit intr-un furnal. Metalul topit este verificat pentru a identifica eventuale contaminari cu alte materiale. Sunt turnate lingouri, care la randul lor, sunt atent inspectate pentru a stabili calitatea metalului. Alte metale sunt procesate in moduri similare.
Sticla. Materialele din sticla trebuie sortate pe culori: sticla incolora, verde si maronie. Amestecul de cioburi colorate diferit nu poate fi folosit pentru fabricarea altor produse din sticla, insa poate fi folosit in constructia de drumuri. Sticlele sunt sparte in cioburi, pe culori. Sunt inlaturate apoi bucatile de plastic, pluta sau metal (de la dopuri). Sticla faramitata trece prin mai multe verificari, ultima dintre ele fiind cu laser, pentru a depista bucatele de materiale nedorite, care au reusit de treaca de celelalte filtre. Apoi este transportata la fabrica de sticla, unde este topita, in amestec cu materii prime, producand noi sticle si borcane. Atentie insa: desi sunt din sticla, becurile si mai ales neoanele sunt tratate diferit, ca deseuri de echipamente electrice si electronice. Nici obiectele din portelan, ceramica sau veiozele nu trebuie aruncate in acelasi tomberon in care sunt depozitate sticlele si borcanele.
Plastic. Produsele din plastic sunt sortate in functie de culoare si de tipul polimerului. Sunt apoi spalate si taiate in bucati si sortate din nou intr-o baie de apa (unele plutesc, altele se scufunda). Apoi sunt uscate si topite. Plasticul topit este filtrat, pentru a inlatura impuritatile. Apoi este turnat sub forma unor baghete subtiri, ca spaghetele, care odata solidificate sunt transformate in granule, sau este tors pentru a obtine fibre, utilizate mai apoi in producerea de haine.

Curatarea ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare.

Sursa: http://www.sort.ro

Fiecare hârtie contează

Considerăm utilizarea hârtiei un lucru atât de normal, încât uităm ce presupune aceasta: tăierea unui copac, extragerea celulozei, producerea hârtiei, folosirea şi aruncarea acesteia, tăierea unui alt copac pentru producerea unei alte cantităţi de hârtie după ce o aruncăm pe cea dinainte. Însă ignorăm o etapă esenţială: reciclarea hârtiei şi salvarea copacilor.

În urma activităţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie. Prin deşeu se înţelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie. Atunci de ce să nu o folosim, astfel salvând o parte din pădurile planetei?

Celuloza este substanţa naturală care stă la baza producerii hârtiei. Celuloza este elementul de bază al pereţilor celulelor tuturor plantelor. Toate plantele conţin ţesuturi care, corect procesate, vor produce celuloza. Bumbacul în stare brută conţine aprox. 91% celuloză naturală în cea mai pură formă. Alte surse de fabricare a hârtiei sunt cânepa (77%), lemnul de esenţă moale sau tare (57% până la 65%). Pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuite se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloză din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimică, se obţine hârtia. Prin reciclarea a unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci.

În anul 2003, în România, s-au produs 260.000 t de celuloză şi 457.000 t de hârtie, ceea ce înseamnă că au fost tăiaţi în jur de 9.000.000 arbori, care puteau fi salvaţi prin reciclarea a aproximativ 450.000 t hârtie folosită.

Industria hârtiei reciclate colectează materiale din nenumărate surse (populaţie, companii, industrie etc.), de nenumărate feluri (maculatură, ambalaje), le sortează şi le grupează separat pe diferite tipuri, supunându-le unui proces tehnologic pentru a fi mai uşor de manevrat, transportat, urmând ca acestea să fie făcute pastă de lemn pentru hârtie. Înainte de a da hârtia la reciclat, trebuie scoase capsele, agrafele, coperţile de plastic sau orice alte corpuri care nu sunt de hârtie.

Din punct de vedere al poluării mediului înconjurător şi al consumului de energie, hârtia reciclată este mai avantajoasă decât hârtia obişnuită. Prin reciclarea unei tone de deşeuri de hârtie se economisesc 30.000 l apă, se foloseşte între 28% şi 80% mai puţină energie electrică şi se reduce poluarea aerului cu 95%.

Pentru ca procesul de reciclare să fie cât mai la îndemâna oricui, au fost realizate baze de date cu centrele de colectare din întreaga ţară împreună cu datele de contact ale acestora - disponibile la această secţiune. De asemenea, mai poate fi găsită şi o bază de date cu informaţii despre fabricile româneşti care reciclează hârtia colectată.

Sursa: www.greenpeace.ro

Reciclarea nu presupune eforturi suplimentare semnificative

Fata de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. Deseurile menajere trebuie sortate inainte de a le arunca in containere separate pe tipul de deseu acceptat (plastic, sticla, hartie etc). Deci pentru consumatorul de rand reciclarea presupune doar putina atentie la sortarea deseurilor.Beneficiile reciclarii supra mediului inconjurator

Acum sa vedem si beneficiile pe care le aduce reciclarea asupra mediului inconjurator:

• Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerata
• Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci
• Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec pentru patru ore
• Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa
• Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor
• Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla)
• In America, o data de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi
• Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri
• Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului

Azi am reusit!

Daca sambata am reusit sa evit la cativa centimetri un 4x4 (pentru ca mergea pe linia tramvaiului, pe contrasens, si m-am asigurat doar in drepta - de unde ar fi putut veni un tramvai, nu masini), azi am mai reusit ceva!

Foarte curand va fi amplasat in compania la care lucrez un Colt Verde, cu sprijinul Recolamp si Ziua Verde, nu in ultimul rand, a Umbrelei Verzi. Nu a fost greu sa tratez, dar tot nu pot fi mai putin mandra de asta.

Lucrezi intr-o companie cu oameni interesati recicleze tastatura stricata, mai degraba decat sa o arunce pe ghena? Sau becul, sau casetofonul, telefonul? Sau... alte DEEE? Sunt convinsa ca si tu poti!

Poate ca sunt unii dintre voi care se intreaba de ce ma preocupa atat de mult, oricum nu fac nimic. Eu fac si nu vreau sa o strig in gura mare, dar poate ca te vei mai gandi o data inainte de a arunca ceva pe strada.
Nu-i asa de usor, uneori imi vine sa ma duc la tanarul care trece pe langa mine, aruncand fara jena pachetul gol de tigari sau punga de la chipsuri si sa il trag de manecuta, dar nu cred ca mi-ar fi bine si oricum nu ar invata nimic.
Nu or fi cosuri multe de gunoi, stiu, poate nu imi place nici cand imi golesc buzunarele sau genata si 50% sunt servetele, pungulite sau altele, dar mult mai rau imi pare cand vad gunoiul de pe strada. Si uneori m-am intrebat ce fac cei care matura strazile, trag chiulul?, dar m-am uitat mai bine si nu prea fac asta, ei matura, dar... daca barca ia apa, iti va fi tare greu sa iesi la mal doar scotand apa din ea cu pumnul, poate ar trebui sa incerci sa repari spartura.
Succes!!